O anchetă a canalului german ARD, difuzată duminică seara, a relevat practici de dopaj acoperite şi o „cultură a corupţiei” în cadrul Federaţiei Internaţionale de Haltere (IWF), for condus de ungurul Tamas Ajan şi al cărui vicepreşedinte este românul Nicu Vlad, preşedintele Federaţiei Române Haltere, informează AFP.
Sportivi controlaţi numai din când în când, eşantiane manipulate, un sistem de corupţie care ar fi organizat şi acoperit de însuşi preşedintele IWF, Tamas Ajan, acestea sunt concluziile investigaţiei unei echipe ARD din care a făcut parte şi jurnalistului Hajo Seppelt, realizatorul documentarului din 2014 „Dopaj confidenţial: cum îşi fabrică Rusia învingătorii”, aflat la originea descoperirii sistemului de dopaj generalizat din ţara care a găzduit JO de la Soci, relatează News.ro într-un amplu material.
Potrivit acestei anchete, IWF, aflată în atenţia Comitetului Olimpic Internaţional (CIO) de mai mulţi ani, ar fi acoperit de mult timp practici de dopaj şi ar fi pus în practică „o cultură a corupţiei”.
Până în 2017, halterofilii de înalt nivel nu ar fi fost controlaţi în mod regulat, iar unii ofiţeri de control doping ar fi primit bani pentru a manipula eşantioanele.
Între 2008 şi 2017, din 453 de medaliaţi la jocurile olimpice şi la campionatele mondiale, 204 nu ar fi fost supuşi niciodată la teste antidoping în afara competiţiei, în anul în care au obţinut medalia.
Dorin Balmuş, medic în cadrul federaţiei din Republica Moldova, a explicat în spatele unei camere asunse cum eşantioane de urină ar fi fost manipulate, fiind cazuri în care probele ar fi fost furnizate pur şi simplu de o altă persoană decât sportivul controlat. Ofiţerii de control antidoping suspicioşi ar fi fost corupţi pentru a închide ochii în aceste cazuri.
Christian Baumgartner, preşedintele federaţiei germane, a declarat pentru ARD că Tamas Ajan, în vârstă de 80 de ani, preşedinte al IWF din 2000, dar în cadrul forului internaţional din 1970, a acoperit aceste fraude.
La 9 decembrie, Rusia a fost suspendată de Agenţia Mondială Antidoping (WADA) timp de patru ani de la toate competiţiile sportive majore. Dar în ceea ce priveşte România, cel mai răsunător caz a fost cel al handbalistelor de la Corona Braşov, unde 17 jucătoare au încălcat prevederile antidoping, prin folosirea unei proceduri interzise de oxigenare a sângelului cu terapie laser.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER